Sora mea mai mare a fost ca a doua mea mamă. A avut grijă de mine, m-a mângâiat, s-a jucat cu mine și mereu m-a făcut să râd. Întotdeauna am vrut să fiu cu ea. Eram atât de apropiați și nu am vrut niciodată să fiu departe de ea.
Pe măsură ce am crescut, am început să devin mai independent și, în mod firesc, m-am îndepărtat de mine. Chiar și în faza mea rebelă, ea a fost mereu acolo pentru mine. Apoi am plecat la facultate și nu am mai vorbit la fel de mult. După aceea, m-am căsătorit, m-am mutat și mi-am întemeiat propria familie. Credeam că asta se întâmplă pe măsură ce îmbătrânești.
Apoi mama a murit. Încă o dată, sora mea a intervenit. Ne-a mângâiat pe toți și a avut grijă de mine, de frații și surorile mele. Dar în timp ce ea avea grijă de toți ceilalți, nu era nimeni acolo să o mângâie. Asta m-a întristat și mai tare. Am vrut să o încurajez și să o mângâi, dar nu știam ce să spun.
Atunci m-am gândit la Începutul Păcii: Cuvintele Iubirii Mamei. Mesajele de recunoștință, încurajare și alinare mi-au oferit cuvintele pe care nu le puteam găsi singură. Pe măsură ce am început să pun aceste cuvinte în practică, relația noastră a început să se repare. Am reușit să ne vindecăm, să ne reconectam și să devenim din nou mai apropiați.
Datorită cuvintelor din „Iubirea Mamei”, relația noastră a fost restaurată și sunt atât de recunoscătoare pentru asta. Speranța mea este ca familia mea să continue să pună aceste cuvinte în practică, astfel încât să putem trăi mereu cu iubire și pace.